of 14

Adevărata istorie a Vechiului Testament (Biblia - o poveste sumeriană)

9 views
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Share
Description
Evreii reprezintă probabil cel mai celebru popor din istoria omenirii. Dacă nu pentru fapte vitejeşti, măcar pentru răspândirea istoriei lor prin intermediul Bibliei. Conform acesteia, urmaşii lui Avraam s-au stabilit întâi în Canaan, apoi s-au mutat
Tags
Transcript
  http://magazin-cultural-stiintific.blogspot.ro/  http://magazin-cultural-stiintific.blogspot.ro/2016/07/adevarata-istorie-vechiul-testament-din.html  Adevărata istorie a Vechiului Testament. Din ce religii a fost copiat 15:00:00 onspiraii ț  !vreii reprezint" probabil cel mai celebru popor din istoria omenirii. #ac" nu pentru fapte vite$e%ti& m"car pentru r"sp'ndirea istoriei lor prin intermediul (ibliei.onform acesteia& urma%ii lui )vraam s-au stabilit *nt'i *n anaan& apoi s-au mutat *n!gipt& unde s-au *nmul+it *n mod considerabil. ,iind transforma+i de egipteni *n sclavi&au plecat spre anaan& condu%i de oise. #up" moartea acestuia& osua avi a fostcel care a preluat conducerea grupului de israeli+i& cucerind anaanul. rin 107 *.e.n.s-a format regatul unit al sraelului %i udeei& sub conducerea lui aul. 3n timpul lui#avid& regatul a devenit o mare putere mondial". )pogeul a fost atins *n timpul luiolomon& fiul lui #avid& care a transformat erusalimul *ntr-o metropol". onformtradi+iei& el a construit primul templu al lui 4aheh& zeul evreilor. #up" moartea luiolomon& regatul s-a divizat *n dou" p"r+i& srael %i uda. 3n anul 56 *.e.n.& babilonienii au cucerit erusalimul& distrug'nd templul %i deport'ndu-i pe locuitori *n(abilon. oporul r"mas *n udeea s-a refugiat *n !gipt. er%ii au cucerit (abilonul %ii-au eliberat pe evrei din robie prin 58 *.e.n. 3ntor%i *n erusalim& ace%tia au ref"cuttemplul lui olomon& care a fost distrus mult mai t'rziu de c"tre romani. 3n 2 *.e.n.&)le9andru acedon a cucerit udeea *mpreun" cu *ntreg imperiul persan. #up"moartea sa& provincia a a$uns sub st"p'nire sirian". 3n $urul anului 162 *.e.n.& iudeii s-au r"sculat& reu%ind s" creeze un stat independent& regatul hasmonean& care a disp"rut*n 6 *.e.n.& c'nd romanii i-au pus la conducere pe rodieni& vasalii omei. 3n anul 6romanii au cucerit udeea& transform'nd-o *n provincie roman". 3n anul 66 a izbucnitrevolta iudeilor& care durat patru ani %i a dus la pustiirea erusalimului %i distrugereatemplului lui olomon de c"tre romani. #in anul 15& romanii au schimbat numeleudeei *n alestina.#ar oare aceast" istorie este *n *ntregime adev"rat"; < parte din ea& mai ales*nceputul& a a$uns la noi prin intermediul (ibliei. < putem considera o certitudinedoar pentru c" este scris" *n =cartea sf'nt">; au avem nevoie %i de alte dovezi& cumar fi de e9emplu descoperirile arheologice; !ste oare (iblia *ntr-adev"r cuv'ntul lui#umnezeu;)dev"rata istorie a poporului evreu este diferit" de ceea ce %tim ast"zi. < m'n" desumerieni& *n frunte cu )vraam& %i-au p"r"sit patria la porunca zeului lor& devenindnomazi. #up" ce s-au plimbat prin esopotamia& anaan %i !gipt& s-au hot"r't s" sestabileasc" *n anaan& unde au tr"it al"turi de localnici. #up" apari+ia *n regiune a agina 1 din 1  hicso%ilor *n $urul anului 1550 *.e.n.& urma%ii lui )vraam s-au *ndreptat c"tre !gipt&acolo unde unul dintre ei ?osif@ devenise vizir. -au stabilit la marginea !giptului& *n#elta ilului& *n )varis& fosta capital" a hicso%ilor. ,iica lui osif ?numit 4uAa de c"treegipteni@& BiAe& s-a c"s"torit cu faraonul )menhotep al -lea prin 17 *.e.n.&devenind marea regin" a !giptului. ,iul lor& )Chenaton ?numit oise de c"tre adep+iis"i@& a scos din !gipt israeli+ii al"turi de adep+ii s"i egipteni. 3n de%ertul inai s-auamestecat cu triburile de madiani+i& cu to+ii pornind spre anaan. )colo au sosit pecale pa%nic"& amestec'ndu-se cu popula+ia local". u au fost niciodat" o mare putere&anaanul acelor vremuri fiind un teritoriu s"rac& compus din mici ora%e %i sate. 3ncazul *n care au e9istat& =marii> regi evrei #avid %i olomon nu au fost dec'tc"petenii ale c'torva sute de oameni. u aveau nici o religie stabil"& adopt'ndzeit"+ile locurilor prin care au r"t"cit *n perioada *n care erau nomazi. #up" ocupa+ia babilonian" evreii au fost deporta+i *n (abilon& unul dintre cele mai dezvoltate ora%edin acea epoc". ai mult ca sigur au fost impresiona+i at't de cultura babilonian"& c't%i de religia acestora foarte bine organizat". 3ntor%i *n erusalim& o m'n" de preo+i& *nfrunte cu !zdra& au hot"r't s" aplice ceea ce au v"zut *n (abilon& mai ales din punctde vedere religios. )dic" s" aib" o religie bine pus" la punct& *ntocmai ca babilonienii.reo+ii lui !zdra au adoptat calendarul lunar babilonian& lucru care se observ" %iast"zi: lunile anului evreiesc au acelea%i denumiri ca ale babilonienilor antici. )uorganizat preo+imea dup" modelul babilonian. robabil profund impresiona+i detemplul lui arduC din (abilon& au construit templul lui 4aheh dup" acela%i model.(a chiar l-au adoptat pe arduC ca zeitate suprem"& renun+'nd la vechea lor divinitate. um orice religie bineorganizat" avea& pel'ng" temple %i preo+ime& scrieri sfinte& preo+ii lui !zdra s-au pus pe treab". Di-aucreat propria mitologie&copiind p"r+i din religiacanaanit"& babilonian"dar %i persan"& a luiEoroastru. ei *ntor%idin !gipt au completatcu p"r+i din religiaegiptean". <dat" stabilite *n mare pove%tile care s"completeze noua religie& preo+ii evrei le-aua%ternut *n scris. 3n final s-au ales cele mai reprezentative scrieri care s-au compilat %icompletat& rezult'nd =sfintele> scripturi ce formeaz" ast"zi Fechiul Bestament. edovezi sunt care s" spri$ine ipoteza c" Fechiul Bestament e format din legende babiloniene %i egiptene; Gaide+i s" enumer"m c'teva dintre ele: agina 2 din 1   H ele %apte zile ale Ienezei ?%ase *n care #umnezeu a creat lumea %i una *n cares-a odihnit@ corespund celor %apte t"bli+e de lut pe care a fost scris !numa !li%& mitul babilonian al rea+iei. Farianta scris" a !numei !li% dateaz" din !poca de (ronz.!vreii au avut acces la acest mit *n timpul robiei din (abilon. H Ir"dina !denului se afla *n esopotamia. )dic" e9act *n locul *n care tr"iau zeiimesopotamieni& conform legendelor acestora. umele eden provine din cuv'ntulsumerian edin ?Jcasa zeilor>@& ce a devenit edinu ?Jstep"> sau Jc'mpie>@ pentru babilonieni. H omul cunoa%terii din Ir"dina !denului& din care au m'ncat )dam %i !va& nueste un concept ebraic. 3ntr-un mit sumerian& zei+a nanna i-a cerut fratelui s"u& Ktu&s" o a$ute s" coboare *ntr-o zon" *n care care cre%teau pomi ai c"ror roade ar fi a$utat-o s" ob+in" cunoa%terea se9ualit"+ii. Eeul soare a a$utat-o iar nanna& dup" ce m'ncatdin fructul pomului cunoa%terii& a devenit zei+a iubirii. #e asemenea& %i pomul vie+iieste =*mprumutat> tot de la sumerieni. e o t"bli+" de lut se pot observa !nCi %i primul om& )dapa& %ez'nd la taclale *n $urul copacului vie+ii. u lipsesc nici %erpii dinacel peisa$ care ar p"rea copiat din artea Ienezei& dac" nu ar fi mai vechi cu c'tevamii de ani dec't scripturile evreie%ti. H atan din (iblie provine din numele zeului egiptean eth ?ce mai era numit %ietan@. #ac" ini+ial era privit ca o entitate neutr"& pe alocuri chiar pozitiv"& dup"*ntoarcerea evreilor din (abilon lucrurile s-au schimbat. nfluen+a+i de religia persan"a lui Eoroastru& unde erau delimitate clar divinit"+ile benefice de cele malefice& evreiil-au transformat pe atan *n inamicul lui 4aheh %i al oamenilor. H ovestea lui ain %i )bel este o copie a legendei celor doi zei fra+i sumerieni&!nlil %i !nCi. 3n (iblie& p"storul )bel a fost ucis de fratele s"u& agricultorul ain. 3numer& !nCi i-a *nv"+at pe oameni p"storitul iar !nlil agricultura. #e%i !nCi a condussingur "m'ntul& fratele s"u l-a ucis %i i-a luat locul. )cela%i mit se *nt'lne%te %i laegipteni& unde p"storul <siris& primul conduc"tor al Berrei& a fost ucis de fratele s"u&eth& care i-a luat locul. #e%i nu s-a a$uns la o traducere e9act" a numelor celor doi fiiai lui )dam %i ai !vei& r"spunsul se g"se%te *n aCCadian". )bel *nseamn" Jdomnulapelor> ?a L Jap"> iar bel L Jdomnul>@ iar ain& Jgura care acuz"> ?ca L Jgura> iar inL Ja acuza>@. umerianul !nCi& cel care a fost ucis de fratele s"u& era zeul apelor.(abilonienii *l numeau !a& care *nseamn" Jcasa apelor>. !nlil era cel care acuza demulte ori *n fa+a zeului suprem& )n& at't pe oameni& c't %i pe fratele s"u. atan din(iblie& care provine din numele zeului eth ?varianta egiptean" a sumerianului !nlil@&era de asemenea un acuzator& principala sa atribu+ie fiind cea de a aduce acuzesufletelor a$unse la $udecata din fa+a lui 4aheh. evenind la ain %i )bel& povestea*n care cei doi au adus $ertfe *n fa+a lui 4aheh& iar acesta l-a ales pe )bel& esteidentic" cu una sumerian" *n care zei+a nanna& pentru a-%i alege un so+& le-a cerut p"storului #umuzi %i agricultorului !nCidu s"-%i prezinte roadele muncii lor. ,iind*nc'ntat" mai mult de friptur" dec't de terci& nanna l-a ales pe p"stor. H umele celui de-al treilea fiu al lui )dam %i al !vei& eth& este f"r" *ndoial"numele zeului egiptean al de%ertului %i al furtunii. H Megenda turnului (abel este& de asemenea& copiat" din (abilon. )colo se credeac"& *n urm" cu foarte mult timp& arduC le-a cerut supu%ilor s"i s" ridice un turn p'n" agina  din 1  la cer. !nlil nu a fost de acord cu acest lucru %i a d"r'mat turnul& *ncurc'nd totodat"limbile supu%ilor lui arduC. !vreii nu doar au auzit legenda turnului *n timpul robiei babiloniene& ci chiar au avut ocazia de a-l vedea. egii abopalassar %i abucodonosor al -lea *l reconstruiser" cu pu+in timp *n urm"& la porunca zeuluiarduC. Moca+ia turnului biblic este aceea%i& +inutul hinear fiind umerul. H otopul din (iblie este o copie a mitului otopului din esopotamia. 3n !popeealui Ihilgame%& o scriere aCCadian" format" din mai multe legende %i poemesumeriene& Ktnapi%tim este p"m'nteanul care& sf"tuit de !nCi& %i-a construit o arc" *ncare a adus c'te o pereche din fiecare animal. #up" otop& el %i familia sa aurepopulat p"m'ntul. ,"r" *ndoial" c"& *n timpul robiei babiloniene& evreii au avutacces %i la acest mit. H tinerariul lui )vraam din Kr p'n" *n anaan este *n realitate al hicso%ilor.onform (ibliei& )vraam a plecat din umer *n anaan. #e acolo& *n !gipt. )poi *n peninsula inai %i *napoi *n anaan. Gicso%ii au venit din umer *n anaan& unde austat o perioad" p'n" c'nd s-au *ndreptat c"tre !gipt. )u cucerit nordul !giptului %i l-au condus timp de apro9imativ o sut" de ani. #up" ce au fost goni+i de alian+a prin+ilor tebani& hicso%ii au plecat c"tre anaan& bine*n+eles prin peninsula inai. H oise nu a fost evreu& a%a cum sus+ine (iblia& ci egiptean. 3n (iblie se spune c"fiica faraonului& c'nd a g"sit copilul printre trestii& i-a pus numele oise ?o%e *nebraic"@ deoarece& a spus ea Jdin ap" l-am scos=. 3ns" el ar fi trebuit s" fie numito%ui ?Jcel care a fost scos>@& nu o%e. 3n plus& dac" a fost adoptat de c"tre oegipteanc" %i a fost crescut ca un prin+ egiptean& era firesc s" fi primit un numeegiptean& nicidecum unul ebraic. ai ales deoarece sunt mici %ansele ca o prin+es"egiptean" s" %tie ebraica. )%a cum a observat %i ,reud& numele o%e nu provine dinebraic"& ci din cuv'ntul egiptean mos& care *nseamn" copil. #ovezile care atest"faptul c" oise a fost *n realitate faraonul )Chenaton se g"sesc *n capitolul Joise>.!vreii ascund *ns" srcinea egiptean" a celui mai important reprezentant al religieilor& lucru remarcat %i de p"rintele psihanalizei& igmund ,reud. H !ste binecunoscut" povestea biblic" *n care oise este l"sat de mama sa *ntr-unco%ule+ pe il& fiind salvat de fiica faraonului. 3n autobiografia regelui aCCadianargon cel are ?cca. 2270 H 2215 *.e.n.@& acesta sus+ine c" mama sa era mare preoteas" *n ora%ul )zupiranu& *n timp ce tat"l lui r"m'ne necunoscut. #up" ce l-an"scut pe argon *n secret& l-a a%ezat *ntr-un co% de papur" uns cu bitum %i i-a datdrumul pe fluviul !ufrat& pentru a evita uciderea lui. ) fost g"sit de )CCi& gr"dinarulregelui& care l-a adoptat. Klterior& argon va deveni amantul zei+ei %tar& care *i vaacorda tronul. entru c" argon a tr"it cu mult timp *nainte de oise& este evidentfaptul c" povestea biblic" este un plagiat al celei aCCadiene& a%a cum sublinia %i,reud. sraeli+ii au aflat povestea na%terii lui argon *n timpul e9ilului *n (abilon. ar c'nd s-au *ntors *n erusalim %i au *nceput s"-%i scrie te9tele sacre& au inclus acea parte *n legenda lui oise. 'n" %i faptul c" *n (iblie ni se spune doar numele mameilui oise& *n timp ce tat"l r"m'ne necunoscut& este identic cu faptul c" doar mama luiargon era cunoscut"& *n timp ce tat"l lui nu. ! posibil totu%i ca ambele variante& a luiargon %i a lui oise& s" fie copii ale unui mit egiptean mult mai vechi. #up" ce l-an"scut pe Gorus& adev"ratul mo%tenitor al tronului& zei+a sis l-a ascuns *ntre trestiile agina  din 1  de pe malul ilului& pentru a nu fi g"sit de c"tre faraonul uzurpator eth. eth&unchiul lui Gorus %i fratele lui sis& *l omor'se pe <siris %i *i luase tronul. )uzind c"<siris are un mo%tenitor& f"r" *ndoial" c" ar fi *ncercat s" *l ucid" %i pe acela. )%adar&zei+a %i-a crescut fiul pe ascuns& p'n" c'nd acesta a a$uns destul de mare pentru a-%icere drepturile. ama lui Gorus& sis& a fost a$utat" s" creasc" copilul de c"tre sora ei& ephtAs& so+ia faraonului eth& la fel cum so+ia faraonului biblic a fost a$utat" demama copilului s"-l creasc" pe oise. H 'nd oise l-a *ntrebat pe 4aheh care este numele lui& zeul i-a r"spuns: J!hAehasher ehAeh>& ce s-a tradus prin J!u sunt cel ce sunt>. < propozi+ie f"r" sens& care probabil l-a b"gat pe bietul oise %i mai mult *n cea+". #ar dac" propozi+ia estetradus" corect& adic" J!u sunt cel numit !a>& afirma+ia nu numai c" are sens& ci %iindic" identitatea dumnezeului biblic. !a era numele babilonian al lui !nCi& zeul-%arpe sumerian. Eeul nu i-ar fi spus lui oise o propozi+ie ambigu"& +in'nd cont c"misiunea acestuia era de a-i convinge pe israeli+i c" a fost trimis de c"tre zeul lor  pentru a-i elibera. i& dimpotriv"& %i-a declinat identitatea pentru a putea firecunoscut. ,aptul c" numele zeului era cel babilonian demonstreaz" c" evreii au aflatacest nume *n timpul petrecut *n (abilon& iar povestea biblic" a fost scris" dup"*ntoarcerea lor *n erusalim. H ele 10 porunci ale lui oise sunt copiate din artea !giptean" a or+ilor. ,iindfaraon& oise / )Chenaton a avut acces la aceast" carte f"r" *ndoial"& probabil *n perioada *n care a fost preot la Geliopolis. H #up" 15 ani de cercet"ri& arheologul israelian 4ohanan )haroni a concluzionat c"*n timpul lui osua avi nu a fost cucerit niciun ora% de c"tre evrei& deoarece aceleora%e men+ionate *n (iblie nu mai e9istau de mult timp. #e asemenea& istoriculandfred laus consider" c" preluarea anaanului pe cale militar" este o povesteinventat". )rheologul srael ,inCenstein a constatat c" mai mult de 80N dintrecercet"tori au stabilit de comun acord c" nu a e9istat niciun e9od din !gipt al poporului lui srael. rin urmare& nici cucerirea anaanului. erihonul nu a fost distrusde osua avi& ci cu mult timp *nainte& prin 158 *.e.n. Ma fel %i cetatea )i& al c"reinume *nseamn" Jgr"mada de ruine>. u toate astea& e9odul a avut loc& dar nu *nmodul prezentat de (iblie. 3n realitate s-au folosit dou" surse& ce au fost compilate*ntr-o singur" poveste. Kna reprezint" cele c'teva sute de israeli+i amesteca+i cuegipteni %i beduini madiani+i& condu%i de )Chenaton. ) doua surs" o reprezint" e9odulhicso%ilor din !gipt. #up" ce au fost goni+i de c"tre prin+ii tebani prin 1550 *.e.n.&hicso%ii au plecat *n anaan. um se estimeaz" c" zidurile erihonului au c"zut prin158 *.e.n.& e posibil ca hicso%ii s" fie cei care au cauzat acest lucru. #e asemenea&e9ist" probabilitatea ca tot ei s" fi cucerit %i celelalte ora%e canaanite. onform luianethon& hicso%ii sunt cei care au construit erusalimul. !vreii au atribuit miculuigrup al lui )Chenaton faptele hicso%ilor& rezult'nd astfel marele e9od din (iblie. H ircumcizia& leg"m'ntul sacru al evreilor cu 4aheh& nu a fost inventat" de)vraam. 3n realitate& egiptenii practicau circumcizia de mii de ani& lucru demonstratat't de desenele din temple c't %i de mumii. )%a cum remarca %i ,reud& cel mai probabil egipteanul oise le-a adus evreilor acest obicei& nicidecum )vraam. agina 5 din 1
Related Search
Advertisements
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks